miercuri, 16 aprilie 2014

Realitatea Perpetabolistica - Partea 2


„Niciodată să nu spui niciodată”,
Dacă știi că puterea universală
Face tot ce e nevoie pentru omul
Ce știe ce poate, și ce nu poate
Să fie.


Nemuritor e cel ce vine
Cu puterea spiritului său,
Prin cunoașterea lui Dumnezeu.


 


„No, hai și-om merge!”
 

Norocul ține de întâmplarea
Benefică, și de lumea poetică
Nedescoperită, neînchipuită.


 




Nota stabilește valoarea
În lumile variabile;
Abstracte și concrete,
                    Discrete, indiscrete.


Nu și da sunt semnele negației,
Și a revelației.

 


Numărul este semnul abstract,
Prin care se stabilește
Valoarea dintr-un veșnic
-Contract-.


 





Numele este cuvântul ce
Înlocuiește obiectul real,
Și subiectul virtual, din
Nedreptatea zile și praful
Limbajului din noaptea minții.




 




Numerele sunt multiplicări ale
Unității. Înșiruirea numerelor
Alcătuiesc cifrele. Literele sunt
Semne convenționale.
Știința e reală, religia e virtuală.


 

Nunta este o întâlnire
Energetică, pentru
Împerecherea genetică.





 


Oasele dau structura interioară
Sudată ergonomic și economic,
Cu tehnologii reale, universale,
Ideale.


 

Oamenii care vreau să treacă
Marele râu, pe un alt tărâm:
Se botează, alții învață
Să-noate, și cei mai mulți
Așteptă să treacă apa.


 


Obiectul fizic făcut de cel ce
Gândește, se alfă-n edificiul
Ce se tot clădește.


Ochiul fizic și cel psihic
Au o arcadă comună;
Cu multe antene,
Înfipte în gene.

 


Ochiul minții alege din zare,
O sferă, dintr-o galaxie
De mare poezie; cu o linie
Balistică, perpetabolistică,
Să se cunoască pe sine,
Cât mai bine.


 

Oglinda este obiectul care
Își arată subiectul.



 



Oglinda credinței este
Obiectul care nu se sparge,
La omul sfânt, prin faptă
Și cuvânt.


 
Ordinea omului și cea cosmică,
Ține lumea moartă și cea vie,
Doar cu energie.



 



                   
                    Ordinea divină și statul de drept
Sunt entități ce se măsoară
Prin comparație, revelație,
Puterea vieții, și-a morții,
Cu arbitrajul și tragerea sorții.


 



Orizontul este un țel real
Sau imaginar. El se poate
Atinge de cel ce știe
Cum e atmosfera-n
Veșnicie.



 



Omul credincios depășește
Animalul prin îmbrăcăminte,
Prin ce gândește și, cum se
Hrănește.


 





Omul sărman așteaptă împărăția
Lui Dumnezeu. Conducătorii
Lumii modernizează credința și
Legile lor - separate de popor.


 


Omul e picătura de spirit
Individuală, din oceanul
Spiritului pământesc, real;
El poate ajunge la împlinire
Numai printr-un gând universal.



Omul, -materie – spirit-;
Simțire și gândire, deduce
Lumea spiritului din cea
A materiei… Când se cunoaște
Pe sine.



 



Când simți energia radiantă a crucii
De cărți din cele patru cardinale
Părți, nu mai ai nevoie de preot
Și medic personal, fiindcă ai
Materia în spirit ideal.



 

Omenirea e mulțimea eidetică
Dezbinată de religiile cu
Divinități ireale, și cunoștințe
Ficționale.


 



Omenirea are-n primul rând
Credință. Omul ajuns la știință,
În starea de bine, înțelege
Întru sine, la cine să se-nchine.

 

Omul spiritual nu se ocupă
De bogăția și mărirea sa.
El își urmărește drumul
Cunoașterii sale, pentru
Libertatea semenilor săi:
Buni sau răi.


 

Onoarea este entitatea vizibilă
Din spiritualitatea invizibilă.



Omule! Să-ți poți înțelege
Alcătuirea din părți,
Lasă-te răstignit
                            Pe crucea din cărți.




 



Omul religios și dogmele
Politicienilor de stat, își
Pierd timpul cu interesul lor,
Ignorând valoarea mulțimilor.





Realitatea Pereptabolistica - Partea 3




Un lucru, pâinea, fructele,
Un medicament; fiecare
Cu spiritul său de bine și rău.




Un copil e floarea viitorului
Care, își poate modifica
Fructul, în prezentul în care
Este ignorat de semenii
Săi și de autorități.

 

Unda este element spiritual.
Împreună cu particula elementară,
Materială, ele ne dau energia și
Tot ce există-n universul cu
Viață, fără de viață, cu
Noapte și dimineață.




 


Unda și particula alcătuiesc
grăuntele de energie, unul
pozitiv și altul negativ. Puiul de om
Apărând în lume, își caută un nume.

 

Unghiul din triunghiul minții,
Echilibrează copiii, și
Părinții.



 




Unitatea-spirit-materie-,
În știință, se afirmă
Prin numărul unu, ce
Crește și descrește,
                     Funcție de zero.

 

Universul este unitatea
Energetică: spirituală
Și materială.



 



Urcarea și coborârea întrețin
Nivelul energetic, cel de
Instrucție, educație și
Meditației.


 

Urmele undelor măsurate,
La diferite niveluri, te
Țin pe Pământ, și te
Urcă-n Ceruri.

 


Uscatul deșertic are spirite
Extremiste, precum
Vorbele lansate dintr-o
Minte -de cuvinte.


Uzura ține de timpul materiei,
A mișcării, și de legile
Degradării.




 




Valoarea se măsoară prin
Cunoaștere. Cel nevaloros
Vede valoare -pe dos.


Valul e puterea dintr-o forță
În mișcare, care te pătrunde
Prin mai multe unde.


 





Vasele păstrează și transportă
Energii. Dacă sunt curate, și
Echilibrate, omul ce le poartă,
E stăpân pe soartă.



 

Văzduhul este spiritul
Universului, ce
Se vede, prin cel ce
Se cunoaște pe sine.

 


Vântul e o luptă naturală
Care potrivește, spiritul
Prea cald cu spiritul
Prea rece.



Verticalitatea ne arată
Puterea gravitației, a
Energiei ce ne ține în
Spațiul de rău, și de bine.


 

Veșnicia e lumea nemăsurată
                 De timp.


 

Viața nu-i minunea din poveste.
Materia și spiritul când se
Întâlnesc, într-un loc,
Își aprind un foc.



 



Viața e libertate de bine și rău.
Trupul și sufletul sunt cuprinse-n
Eu. Sinele e spirit întru Dumnezeu.


 

Veronica l-a iubit pe Eminescu
Luceafărul ne întreține Universul.



 


Vibrația apare între spirit și
Materie, prin unde și
Particule. Ea întreține omul,
Îl crește și-l descrește,
Până-l împlinește.


 

Viitorul este un cuvânt
Dintr-un segment de timp.
Spiritul timpului e
Universal, el se învață
Nu se primește-n dar.




 



Virtualul ficțional este ca
Umbra lucrului neluminat,
Imposibilă la modul real.


 

Visul de noapte și
Visul de zi, când se
Întâlnesc – se-mplinesc.



 


Viteza informației divine
Întrece parcursul luminii,
Când legătura se face
Instantaneu prin universul
Dintre om și Dumnezeu.

 

Vocația este un dat  natural,
Spre a fi cultivat de omul
Cu spirit bogat.




 



Voința fără caracter echilibrat,
                          Justițial, e un dublu pumnal.


 

Vorbele țin de spiritul  de cunoaștere.
Cum gândești - acela ești.


 



Zborul este mersul prin eter.
Gândul omului întrece
Pasărea-n zborul de durată,
Și cu puterea firii,
Depășește viteza Luminii.


 


Zenitul, pentru om, e culmea
Vieții, și pornirea spre moarte.
Cel cu știința își duce credința.

  

 



Zero, singurul număr de
Creștere și descreștere,
A unei valori cinetice,
Sau aritmetice.


 

Zicerea netipizată, cu ficțiune
Dintr-o falsă minune,
Mai bine nu s-ar spune.




 




Ziua este partea activă din
Timpul real. Fizicul omului
Fără noaptea de vis -
Intră-n compromis.


 

Ziua trupul omului aleargă
După hrană. Noaptea spiritul
Străbate universul pentru
A se cunoaște pe sine
Cât mai bine.




 



Zoologia și antropologia, fără
Știința spiritului, în lumea lor
Tristă, nu știu ce este -
Ceea ce există.



Zorii spiritului perpetabolistic
Se arată numai în mintea
Ce poate fi luminată.






 

Zveltitatea se găsește
În materia încărcată
De spirit.