EPISTEMOLOGIA PERPETABOLISTICĂ
După Big Bang a rezultat Sistemul Solar, din care și noi oamenii suntem o mică parte a universului. Acel univers era puțin diferit dar, funcția sa de undă era la aceeași valoare energetică precum cea din prezent, adică, 50% energie pozitivă și 50% energie negativă; echilibrul acestor energii întrețin veșnicia universului.
Perpetabolismul susține că tot ce există în univers sunt forme diferite de energie, alcătuite din spirit și materie, prin unitatea acestor entități care se întrepătrund. Omul spiritual trebuie să-și monitorizeze apele limpezi de la suprafața minții, și echilibrul acesteia cu adâncimea înțelegerii interiorității sale, având compatibilitatea și estetica sa, pentru a-și cunoaște puterea funcției de undă a sinelui, și capacitatea de a-i menține frecvența constantă, o perioadă cât mai îndelungată. Cunoașterea de sine menține omul spiritual, între credință și știință, înaintând sigur, fără ficțiuni iluzorii.
Perpetabolismul, prin gândirea sa cosmogonică și percepția sa diferită față de religii și științele naturii, consideră timpul, ca pe o entitate spirituală -ubicuă-, unitară, ireversibilă, în spațiul de mișcare microfizic sau macrofizic. Timpul fiind imparțial, doar facilitează observatorilor măsurarea duratei de mișcare și distanța parcursă în spațiul ales, de către aceștia, a corpurilor cerești, a particulelor și a undelor. Timpul nu are direcție sau sens, el fiind în prezentul veșnic -pretutindeni- în aceeași clipă.
Toate începuturile și sfârșiturile din lumile omului, își au resursele energetice din planeta Pământ, Soare, galaxia din care e parte, și din univers. Omul care a reușit să aprindă focul, prin frecarea a două lemne uscate, a fost primul perpetabolist de pe Terra care, a făcut un lucru de importanță universală pentru toți semenii săi. Limitele cunoașterii umane depind de grupul de cenzori, prin diferite decizii, numiți de cei puternici și fără educație, prin puterea lor de veto.
Cunoașterea și comportamentul omului moral, duce spre divinitatea Spiritului Universal Suprem, singurul Dumnezeu adevărat; iar în lipsa comportamentului moral, omul lacom de putere se folosește de intimidarea și agresivitatea animalică, față de semenii săi, la nivelul familiei, a societății și la nivel global.
Înainte de a adormi, perpetabolistul apelează la spiritele partenere, din lumile paralele, pentru a-l trezi, prin ceasul său nevăzut de nimeni.
Cunoștințele macrofizice și microfizice nu sunt compatibile între ele, iar cercetătorii care lucrează la teoria corzilor și cei care lucrează la cosmologia cuantică cu bucle, ca să conceapă soluțiile ecuațiilor pe care ar vrea să le folosească, trebuie să țină cont de -unitatea- spirit-materie; de particulele virtuale și cele materiale, cu spin 1/2 în parcursul acestora, prin funcția lor de undă, cu o anume valoare energetică, pentru a ajunge la o teorie universală a energiilor și de postulările din frazele anterioare ale perpetabolismului; prezentate doar sintetic, iar alte detalii amănunțite se pot afla în eseurile din cuprinsul acestei cărți.
Perpetabola este invenția care te face inventiv, pe toată durata parcursului tău, în prezentul veșnic.
Perpetabolismul înglobează toate curentele filozofice și alte fenomene de cunoaștere, fiind un concept filozofic de cunoaștere universală.
v Sinele omului e o mică parte din Sinele Suprem.
v Omul este ceea ce -gândește-, cum se hrănește și ce înfăptuiește.
v „Lumea-i cum este - și ca lumea suntem noi.” (Eminescu)
Trebuie să încercăm o nouă ordonare a principiilor de cunoaștere în cultura europeană, una simplificată, dar sigură, prin urmărirea și evidențierea perpetabolelor, ca să înțelegem mai clar schimbările în devenirea lor continuă, datorită energiilor epuizabile din materia care este reîncărcată de spirit. Materia are predispoziția energiilor create de spiritele inferioare iar spiritele superioare au capacitatea de a ordona materia în diferite forme, pentru ca existența să fie suficientă sieși... „Erudiția nu formează spiritul.” (Heraclit)
Universul e veșnic, a fost dintotdeauna energetic, într-o permanentă schimbare pozitivă și negativă. Energiile spiritului și a materiei sunt elementele de bază a toată existenței, prin mișcarea și transformarea acestora, ele sunt entități absolute. Alteritatea este un mijloc al devenirii care asigură spiritului și materiei, energiile necesare, prin care existența veșnică se sprijină pe forțele spiritelor superioare, care, ordonează energiile spiritelor inferioare. Conștiența omului devine spirit format din energiile acumulate în timpul vieții sale: prin învățare, experiență și atitudine evolutivă, perpetabolistică, echidistantă, și printr-o reciprocitate perfectă.
Realitatea lumii actuale este un rezultat al combinațiilor neîntrerupte dintre spirit și materie, a căror existență veșnică o menține mișcarea, iar substanțele materiale încărcate cu energii telurice, caustice, acide, bazice, și încă multe alte energii, „formează” sursele convertibile din depunerile haotice, a naturii primare, pe care lumea viitorului cu o anumită forma de cunoaștere, de ordin perpetabolistic, trebuie să o scoată din haosul prezentului care, periclitează existența tuturor formelor de viață inteligentă, vegetală și animală, de pe planeta pe care autoritățile nu știu cum să o îngrijească.
Corpul omului își poartă viața sa,ca o flamură bătută de vânt. Spiritul omului se folosește de corp pentru a se putea dezvolta. Materia unui corp sănătos poate dezvolta un spirit puternic, acestea se întregesc reciproc, până la epuizarea energiilor din corpul fizic, care-și lasă substanțe sa în esența spiritului veșnic, el încolțește în viață și rodește în moarte. Cel care va avea inteligența necesară spre a ajunge să înțeleagă această afirmație, se va afirma și cunoaște pe sine.
Imaginea corpului omenesc o dă umbra, în plan fizic, numai în prezența luminii. În plan spiritual, omul trebuie să mediteze de la umbra corpului său care, împiedică lumina să treacă prin el și-i luminează spiritul individual, desprins din energia veșnică a lumilor spirituale superioare care, toate se raportează la Spiritul Universal Suprem, la Unicul Dumnezeu. Cunoașterea și legislația omului a apărut și stagnează între filele istoriei, de mii de ani. Adevărul, dreptatea, existența, veșnicia, și alte concepte de importanță generală, limbajul cotidian, cel religios, cel al științelor sociale, precum și cel din științele naturii, nu reușesc să le aducă la un numitor comun, la nivelul tuturor claselor sociale, până când nu se vor folosi de o epistemologie perpetabolistică.
Recele întărește - fierbintele topește...
Bogăția diabetică slăbește forma bezmetică.
Țara cu mulți hoți e săracă la minte!
Părinții sunt zeii casei (Alexandru Mavrocordat)
Raționamentul e imaginea logică a mișcării.
Numai învățând continuu te afli în adevăr. (Athanase Joja)
Adevărul epistemologic se menține în prezentul care schimbă trecutul cu viitorul, prin ochiul din mintea perpetaboliștilor. Din mulțimea teoriilor controversate din științele sociale, și credințele religioase prin care ne putem da seama că oamenii de știință nu pot ajunge la un acord unitar, la o teorie unică a energiilor din microfizică și macrofizică, până când nu vor înțelege sistemul perpetabolistic. Pentru sistemul nostru solar, universul mamă este, cel estimat cu o durată de viață mult mai mare, pe care-l cercetează astronomii și unii dintre aceștia îl percep în formă de cutie închisă ermetic, ceea ce înseamnă că nu este plat, bidimensional, cum spun majoritatea oamenilor de știință, pentru faptul că o cutie are trei dimensiuni, plus timpul, în cazul măsurătorilor spațiale, din care rezultă un volum spațial, nu o suprafață.
Teologii și majoritatea filozofilor, confundă spiritul cu sufletul; iar oamenii de cultură și cei de știință, nu văd deosebirea dintre Cosmos și Univers. În sistemul de cunoaștere perpetabolistică, sufletul, suflarea, respirația, țin de simțuri, de corpul fizic, iar spiritul este entitatea veșnică, alături de materia atomică, energia luminoasă și fierbinte, alături de energia întunecată, rece, despre care ne vorbesc oamenii de știință; iar cosmosul, partea luminată a universului, în care sunt cuprinse toate tipurile de stele, galaxii, roiuri de galaxii, supernove, găurile negre și alte corpuri cerești, mai puțin cunoscute, acestea, toate sunt răspândite, aproximativ uniform, în imensitatea întunecată a universului fără materie atomică.
Planeta Pământ este lumea omului și a tuturor formelor de viață, alcătuite din materia atomică, vizibilă prin simțuri, și spirit invizibil, informație accesibilă printr-o cunoaștere graduală, până la nivelul spiritului subtil, pentru cei care ajung la acest nivel de spiritualitate. Înțeleptul are știința și aptitudinile trăirilor sale previzibile, înțelegând haosul cosmic, care restabilește „echilibrul energiilor determinate de compoziția spectrală a radiației de echilibru, sub denumirea de radiația corpului negru” (Kirchhoff), 1824-1887; din care s-a inspirat Planck în domeniul teoriei cuantice a energiei, spunând că „anumite forme de energii nu pot fi emise într-o cantitate arbitrară, ci numai în anumite pachete pe care le-au numit cuante” (Stephen Hawking).
Teoria cuantică a energiilor, prin constanta lui Planck, a fost pusă în valoare în 1926, „când Heisenberg a formulat principiul incertitudinii, care este considerat de toți oamenii de știință - o proprietate fundamentală, inevitabilă a lumii” (Stephen Hawking). Cu toate eforturile oamenilor de știință, aceste legi din microfizică nu au putut să fie făcute compatibile cu cele din macrofizică, pentru a se înțelege echilibrul energetic dintre Cosmosul luminat și fierbinte, cu imensitatea întunecată și rece a Universului.
Timpul dă posibilitatea necesară omului pentru a măsura lucrurile finite, într-o durată relativă, sub influența echilibrată a spiritului cosmic. Acesta e capabil să depășească durata, și astfel să treacă în veșnicia care, nu intră în „a fi sau a nu fii”; el prezintă perpetabola care s-a creat pe sine, printr-o altă ordonare a atomilor în materia din particulele microfizice, formând corpurile macrofizice. Cunoașterea este o interpătrundere a spiritului în formele și energiile materiei, prin ubicuitatea reală a timpului veșnic măsurat cu ceasul observatorului care urmărește schimbările spațiului static, prin mișcarea corpurilor dinamice, în care se întrec lucrurile create de natură și cele pe care omul le tot perfecționează. Frunzele nu pot opta pentru copacul din care nu cad. Omul poate să-și aleagă viața care-i asigură necesitatea și demnitatea.
Revoluțiile sunt supernovele diferitelor societăți omenești, prin care se face un salt în timp. Totuși omenirea se mișcă foarte încet, pentru a-și depăși instinctele primitivității. Un corp fizic este un compozit care se poate multiplica, luând diferite forme spre a da varietate și bogăție infinitului, dar, atunci când este afectat de alteritate, provocate de om, forma corpului se transformă în haosul care-l colapsează, pentru o regenerare.
Când vezi lucrurile - te afli în domeniul fizic.
Când înțelegi lucrurile văzute - te afli în domeniul spiritului.
Când îți imaginezi lucruri imperceptibile fizic - te afli pe tărâmul metafizicii.
Când poți concepe lucruri de importanță esențială, care pot fi realizate și fizic; superioare celor existente, atunci ai ajuns pe tărâmul perpetabolistic. Perpetabolismul folosește un limbaj cuantic, deosebit de cel telepatic, virtual ficțional, folosit de teologiile tuturor religiilor, și de sistemele politice trecute și cele ale prezentului tumultuos. Programarea legică este o punere în ordine a lucrurilor antrenate, printr-o devenire recunoscută universal, care nu poate fi combătută printr-o metafizică lipsită de logică și fără o compatibilitate cu realitatea naturală.
Perpetabolismul vede echilibrul dintre Cosmos luminat și Universul întunecat, prin principiul termodinamic, datorită entropiei care este stabilă la nivelul universului, prin echilibrul dintre cald și rece, prin umbra care trece.
Perpetabolismul e conceptul inventiv,
El ridică omul rătăcit și primitiv,
Să-nțeleagă energia care se întrece,
Să-nțeleagă energia care se întrece,
Cu vârtejul veșnic, dintre cald și rece.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu