Se afișează postările cu eticheta perpetabole perpetabola simpla nesfarsita miscare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta perpetabole perpetabola simpla nesfarsita miscare. Afișați toate postările

duminică, 25 aprilie 2010

Nesfârșita Mișcare

Perpetabola în trei secțiuni


Perpetabola Simplă



PERPETABOLA 1


Perpetabola s-a înecat în noţiune,

Aşteptând mişcarea stărilor pe loc.

Diamantul se revoltă pe cărbune,

Timpu-ne-mpinge-n balul limbilor de foc.

Perpetabola scheletul clipei noi,

Îmbogăţit cu judecata de apoi.



PERPETABOLA 2


De câte ori am fost lovit

De creanga pomului oprit,

De-atâtea ori am suspinat

Şi firea starea mi-a-nălţat.

Acum pricep cât pot să urc de sus,

Pe crucea învierii lui Isus.


PERPETABOLA 3


Bogat de răni, sufletul meu,

Difuze hărţi, lucrate în iubire,

Proprietar având pe Dumnezeu

O spun coloanele-n privire.

Trupul meu, ce-i zăcământ de dor curat,

Peste adâncimea lui m-am înălţat.



PERPETABOLA 59


Mireasa de-o zi m-a-mbucurat pentru o liră.

S-a-ntins animalul din mine-n plăcere.

Un flux de putere prin simţ se admiră,

Concentrat în gena cu-o singură vrere.

Eul, cel mai fraged element ce mă prezintă,

Un paravan neterminat, deseori o palidă lozincă.




PERPETABOLA 120


Perpetabola, o linie între_Aici-şi-Acum-

Omul taie drum şi merge peste -- Aici –

Înalţă case şi cultivă răul cel mai bun,

Să dărâme prin – Acum – pădurea cu arborii pitici.

După fiecare noapte de coşmar a judecăţii de apoi

Un soare nou învârte speranţele ce sau ivit în noi.




Perpetabola Ridicată la Putere




Durata și timpul

Durata este timp prestabilit-inițial.
Cu începutul și sfârșitul din lucrare
Care se dezvoltă în timpul cel mare,
În om ce-i implicit, dar, greu de ghicit.
Chiar de-i umbrit de soarta nedreaptă
Care-l propulsează-n lumea cealaltă.

Timpul vine din sine și e nevăzut.
El măsoară omul cu durata, când e gata
Și pleacă din ce-i viu, repede... târziu.


Cinste și omenie

Omul cinstit este scutit de stres și de boli.
Doarme bine noaptea și-și alungă moartea.
Nu e respectat ca și bogatul ce fură și minte,
Cu omenia numai din cuvinte goale și frumoase,
Neadevărate, fabricate doar din interes și instinct
Cu mintea în burtă, un animal cioplit de o brută.

Omenia, e în -eu și tu- suntem oameni și frați.
Cu toții aceia ce sunt ca și noi optimiști,
Onești, progresiști, în cele din urma perpetaboliști.


Experiență și extaz

Când tot ce gândești și înfăptuiești de multe ori
Ești ajutat de îngerii din oase și din pori.
E importantă prietenia cu primul ce ajută,
Până bucuria urcă la extaz, prin multă experiență
Și cu evidența frânei ce te oprește-n nori
Poți să te compari, să știi să te măsori.

Omul ce se lasă purtat nelimitat - de cuvinte
Ajunge cu influența din minte la extaz
Ce duce la necaz, la relele toate, și la moarte.



Perpetabola Transcedentală



HRANA


Energia vieții este hrana vie ce poate să fie:
Vegetală, animală sau necunoscută și nevăzută.
Hrana din plăcere: e durere, boală și necaz;
Precum băutura pentru uni care-și sting cărbunii,
Și aburul din apă îi umflă ca pe un pneu;
Arătând ca un lucru fără de sine și eu, deformat
Fără conștiință precum animalul fără de știință
În domeniul hranei, cu multă simțire fără de gândire.
Omenirea, în principii, e o entitate ce se umflă
Și nu veghează individul plăcerii ce se balonează
Și ajunge la cheremul hranei abundente și demente,
În societatea de obezi și supraponderali –ireali.

Perpetabolismul, e măsura sinelui din Sine.
Partea ce se raportează la unicul întreg

Și totul se respectă prin legea corectă.



Apa și Vinul

Prima știință de a da cu sapa -întreține omul,
Animalul și pomul. Aceasta a ajuns în prezent
Foarte sus, întrecând religia, ce nu are sapă,
Întrece medicina care, recomandă multă apă.
Substanța din struguri se distilează în boabe,
La soare, noaptea în beznă, și fermentează
Când ajunge în butoi și sfințește sângele din noi.
Apa, te îneacă și te ruinează, vinul este -panaceu-
Revigorant ce udă glia, din care se naște poezia.
Știința de-a înlocui apa cu vinul -își schimbă
Destinul. Devii stăpânul lumii și a celui din jur,
Văzând pământul și cerul tău -mai limpede, mai pur.

Vinul e substanța cea mai sfântă pentru om.
Prin el ajungi în lumi necunoscute de alții.
Originea ta și a lui este una: tata și muma.


Mașina Organică

Un obiect simplu sau complex, creat de subiect,
Poate fi mașină, cu mișcare -iute sau lină.
Subiectul și obiectul au în ele cuprinsă energia,
Care e mișcare întru sine -de rău și de bine.
Totul este static și dinamic, în vasta existență
Și în evidența percepută de simțire și gândire.
Existența e construcție, o arhitectură-n trepte,
Având la baza de sus, a sa, spiritul cu perpetabola.
Perpetabolismul transcede obiectul și cunoașterea
Comodă de grup cu propriul trup și cu mișcarea
Dintre subiect și obiect, plus -terțu inclus
Inclusul și exclusul fac o pereche, într-o ureche.

Omul ce se face, se desface, este mașina perfectă.
La epuizare sau când este lovit, se duce la topit.
În câmpul de energii, elementele pasc și se renasc.